„Avem o agriculturã de subzistentã”
Conform datelor statistice, aproape jumãtate din populaţia activã din judeţul Olt se aflã în agriculturã. Cu toate acestea, agricultura de la noi lasã mult de dorit, nu sunt investiţii majore şi în principal este vorba de agriculturã de subzistenţã. ªi asta nu o spun cei care se ocupã de agricultura din judeţul nostru, ci reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncã Olt. Despre acest subiect, dar şi despre cum mai stã Oltul în ceea ce priveşte forţa de muncã, aflaţi din interviul pe care ni l-a acordat directorul AJOFM Olt, Cristinel Cârloganu.
• Care au fost obiectivele pe care Agenţia Judeţeanã pentru Ocuparea Forţei de Muncã Olt le-a urmãrit în cursul anului trecut?
- În primul rând, AJOFM Olt s-a ocupat pe parcursul anului 2011 de prevenirea şomajului prin aplicarea serviciilor de preconcediere, precum şi a celor de formare profesionalã pentru angajaţi şi a celor care sunt supuşi excluderii profesionale datoritã întreruperii activitãţii. Am avut în vedere, de asemenea, de stimularea ocupãrii forţei de muncã şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncã în condiţiile asigurãrii egalitãţii de şanse, participarea persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã la serviciile de formare profesionalã, creşterea incuziunii sociale prin creşterea inserţiei profesionale a persoanelor marginalizate social. Nu în ultimul rând am avut în vedere facilitarea liberei circulaţii şi creşterea gradului de informare a lucrãtorilor în statele membre UE sau ale celor semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European, precum şi în statele cu care România are acorduri bilaterale în domeniul forţei de muncã.
• Cum a mai evoluat rata şomajului în aceastã perioadã de crizã?
- Dacã la finele anului 2009 aveam înregistraţi un numãr de aproape 15.700 şomeri, adicã o ratã a şomajului de 8,9%, în 2010 numãrul acestora a scãzut sub 14.500 (8,2% rata şomajului, iar la sfârşitul anului trecut mai erau înregitraţi la AJOFM Olt un numãr de 11.993 şomeri, ceea ce reprezintã o ratã a şomajului de 6,8%. Analiza datelor ce reflectã realitãţile de pe piaţa fortei de muncã din judeţul Olt scoate în evidenţã câteva aspecte pe care meritã sã le menţionez. Astfel, în anul 2010 se constatã o uşoarã scãdere a ratei şomajului cu tendinţe de scãdere şi la fel şi în anul 2011. De asemenea, în anul 2010 faţã de anul 2009, disponibilizãrile efective au scãzut cu 1633 persoane, fapt ce explicã reducerea ratei şomajului. Pe de altã parte, se observã o dezvoltarea economicã inegalã a judeţului, cu posibilitãţi reduse de absorbţie a forţei de muncã disponibile în toate localitãţile, cu excepţia municipiului Slatina şi a localitãţilor limitrofe. Nu în ultimul rând, din cauza constrângerilor bugetare ale anului 2010 s-au înregistrat sincope în asigurarea resurselor pentru realizarea obiectivelor propuse în domeniul ocupãrii şi formãrii profesionale a persoanelor aflate în cãutarea unui loc de muncã. Trebuie menţionat faptul cã instituţia noastrã, deşi utilizeazã câteva instrumente specifice, nu creazã locuri de muncã, ea nu se poate substitui mediului economic în vederea creşterii gradului de ocupare a forţei de muncã.
• Odatã cu scãderea ratei şomajului au scãzut şi concedierile colective. Cum se s-a reflectat acest indicator în judeţul nostru de la debutul crizei economice?
- Aşa este, concedierile colective efective au scãzut de la 2.590 persoane (estimate erau 3.256) în anul 2009, la 957 persoane (estimat 1470) în 2010, pânã la 704 pesoane (estimat 781) în anul 2011. Diferenţa dintre estimãrile şi disponibilizãrile efective de personal este datoratã revizuirii programelor de restructurare de cãtre agenţii economici, astfel încât procentul disponibilizãrilor efective din cele estimate a fost de aproximativ 79% în 2009, 65% în 2010 şi aproape 90% în 2011. Pe domenii de activitate, concedierile efectuate în judeţul Olt au fost cu preponderenţã din construcţii, agriculturã, industria prelucrãtoare, administraţie publicã, asistenţã socialã şi altele. Ca şi unitãţi care au efectuat concedieri semnificateve putem menţiona: în anul 2009- SC ROMVAG SA Caracal -207 persoane, SC PULSOR SA Scorniceşti - 215 persoane, SC MARCONF SRL Piatra Olt - 107 persoane; - în anul 2010 - SC ROMVAG SA Caracal - 455 persoane, Consiliul Judeţean Olt - 73 persoane; în anul 2011 - Direcţia Generalã de Asistenţãa Socialã şi Protecţia Drepturilor Copilului Olt - 108 persoane, Primãria Municipiului Caracal - 79 persoane. • Pe mãsurã ce România, şi judeţul Olt, evident, dau semne de revenire, numãrul de locuri de muncã vacante a început sã creascã.
Cum a evoluat acest aspect în ultimul timp?
- Locurile de muncã vacante declarate de angajatori în anul 2011 au înregistrat o uşoarã creştere faţã de anul 2010, iar faţã de 2009 creşterea este ceva mai mare (11.531 locuri de muncã vacante declarate în 2009, 14.137 locuri de muncã vacante declarate în 2010 şi 14.548 locuri de muncã declarate în 2011). Deşi în judeţul nostru aproximativ 48% din populaţia ocupatã civilã este în agriculturã, aceastã ramurã nu este dezvoltatã, intrãrile de locuri de muncã vacante sunt reduse pentru domeniul agricol, sub 1000/an - (între 5 - 7% din totalul locurilor de muncã vacante) deoarece agricultura practicatã la nivelul judeţului Olt este cea de subzistenţã. Aproximativ o treime din locurile de muncã declarate de angajatori sunt pentru ramurile industriale ale judeţului Olt, peste 20% sunt pentru domeniul construcţiilor, 15-16 % sunt locuri de muncã vacante pentru comerţ şi 18 - 2 % pentru alte ramuri de activitate şi servicii. In municipiul Slatina şi localitãţile limitrofe nu sunt probleme în ce priveşte oferta de locuri de muncã şi ocupare în general. Probleme sunt în ceea ce priveşte concordanţa competenţelor persoanelor în cãutarea unui loc de muncã, în special ale absolvenţilor, cu cerinţele angajatorilor, aceasta fiind şi principala provocare pentru A.J.O.F.M. Olt - prin formarea continuã sã punem în acord oferta (competenţe persoane în cãutarea unui loc de muncã) cu cererea (solicitãrile angajatorilor). Sudul judeţului în schimb (Caracal, Corabia) este caracterizat printr-un grad de ocupare redus, în special în agricultura de subzistenţã cu ocupaţii care asigurã venituri relativ reduse. Numai circa 2 % din locurile de muncã vacante sunt oferite de angajatorii din aceste zone, acesta fiind şi motivul pentru care agenţia intervine în aceste zone prin programe de formare şi acţiuni care sã încurajeze inclusiv mobilitatea forţei de muncã (atât geograficã dar şi ocupaţionalã) şi sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale. • Bugetul asigurãrilor pentru şomaj nu a fost nici în 2011 aşa cum aţi fi vrut… - Aşa este! Cheltuielile efectuate în anul 2011, din bugetul asigurãrilor pentru şomaj, s-au situat sub nivelul celor prevãzute în urma rectificãrii bugetare. Astfel, din suma alocatã, respectiv 48.448.000 lei, cheltuiala efectivã a reprezentat 89,04 %, adicã 43.140.297 lei. Aceastã execuţie bugetarã s-a realizat ca urmare a scãderii numãrului de beneficiari ai mãsurilor de protecţie socialã faţã de anul precedent. Cu toate acestea, în anul 2011, din bugetul asigurãrilor pentru somaj, a fost finanţat un întreg complex de mãsuri active pentru ocuparea forţei de muncã, în sumã absolutã de 2.222.634 lei. Astfel, putem comcluziona cã exerciţiul financiar al anului 2011 s-a încheiat cu un deficit de 31.652.306 lei.
