Oltul stã bine în privința alarmãrii în situații de urgențã
Practica mondialã și naţionalã a demonstrat cã evenimentele generatoare de situaţii de urgenţã nu pot fi întotdeauna evitate, însã acestea pot fi gestionate, efectele lor fiind reduse printr-un proces sistematic ce implicã stabilirea de mãsuri și acţiuni menite sã contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Caracteristic managementului situaţiilor de urgenţã este faptul cã predictibilitatea locului de manifestare a situaţiilor respective determinã posibilitatea avertizãrii populaţiei din zonele potenţial a fi afectate, precum și a autoritãţilor administraţiei publice centrale și/sau locale. Pe marginea acestui subiect am discutat cu inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţã Olt, Gheorghe Nãstasie • Domnule Gheorghe Nãstasie, ce ne puteţi spune despre managementul situaţiilor de urgenţã? - Managementul situaţiilor de urgenţã înseamnã aplicarea unor politici, proceduri și practici având ca obiective identificarea, analiza, evaluarea, tratarea, monitorizarea și reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora astfel încât comunitãţile umane și cetãţenii sã poatã trãi, munci și sã își satisfacã trebuinţele și aspiraţiile într-un mediu fizic și social durabil. Apãrarea în domeniul situaţiilor de urgenţã se realizeazã prin mãsuri generale, de naturã economicã, socialã și politicã, precum și prin mãsuri speciale, cu caracter preponderent preventiv. În acest context se impune amplificarea mãsurilor de menţinere a nivelului de siguranţã al persoanelor, colectivitãţilor și bunurilor, în scopul identificãrii, înregistrãrii și evaluãrii tipurilor de risc, pentru înștiinţarea factorilor interesaţi, avertizarea populaţiei, limitarea, înlãturarea sau contracararea factorilor de risc, precum și a efectelor negative și a impactului produs de evenimentele excepţionale respective. În ultimii ani s-a constatat creșterea frecvenţei manifestãrii riscurilor care ameninţã viaţa și sãnãtatea populaţiei, mediul înconjurator și valorile patrimoniului naţional, precum și apariţia unor noi riscuri, generate îndeosebi de schimbãrile climatice și de diversificarea activitãţilor economice care utilizeazã, produc și comercializeazã substanţe/materiale periculoase. • Care este situaţia la Olt în ceea ce privește sistemul de management al situaţiilor de urgenţã? - În conformitate cu art. 6 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. 21/2004, Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţã are în compunere: comitete pentru situaţii de urgenţã; b) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţã; c) servicii publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţã; d) centre operative pentru situaţii de urgenţã; e) comandantul acţiunii. Comitetele pentru situaţii de urgenţã sunt organisme interinstituţionale de sprijin al managementului situaţiilor de urgenţã și au în componenţã un președinte, un vicepreședinte, membri și consultanţi. La nivelul judeţului Olt, s-a constituit, sub conducerea prefectului, comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţã, din care fac parte președintele consiliului judeţean, șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodãrie comunalã și alţi manageri ai unor instituţii și societãţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţã, precum și manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activitãţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţã. • Având în vedere așezarea geograficã a judeţului nostru, cam la ce riscuri sunt supuși Olt? - Înainte de toate, trebuie sã vã spun cã la nivelul judeţului Olt a fost elaborat Planul de Analizã și Acoperire a Riscurilor, care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul judeţului, mãsurile, acţiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Astfel, pe teritoriul judeţului Olt au fost identificate urmãtoarele tipuri de riscuri: 1. riscuri naturale - fenomene meteo periculoase (ploi și ninsori abundente, furtuni, variaţii de temperaturã - îngheţ, secetã, caniculã); fenomene distructive de origine geologicã, respectiv cutremure, alunecãri și prãbușiri de teren; 2. riscuri tehnologice - asociate activitãţilor industriale - accidente în industrie; accidente de transport; accidente nucleare; prãbușirea de construcţii, instalaţii sau amenajãri; eșecul utilitãţilor publice - avarii; cãderi de obiecte din atmosferãa sau din cosmos; muniţie rãmasã neexplodatã; 3. riscuri biologice - epidemii; epizootii; zoonoze; 4. riscul de incendiu • Cum stã judeţul Olt cu sistemul de înștiinţare, avertizare și alarmare în cazul unor situaţii de urgenţã? - Înștiinţarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea se realizeazã în scopul evitãrii surprinderii și al luãrii mãsurilor privind adãpostirea populaţiei, protecţia bunurilor materiale și pentru limitarea efectelor dezastrelor. La nivelul judeţului Olt înștiinţarea este asiguratã prin: un aparat de înștiinţare F 1001 Ași 7 F 1001 B - legãturã realizata între I.S.U.J.Olt - I.G.S.U., municipiile și orasele din judeţ în afara de orașul Potcoava; reţea radiotelefon - cu municipiile și orasele; reţea telefonie fixa și mobilã cu toate comitetele locale pentru situaţii de urgenţã; reţea SMS cu toţi președintii C.L.S.U. și sefii S.V.S.U.; reţea radio pe frecvenţe fixe ''ZEFIR''. Pentru alarmarea populaţiei pe teritoriul judeţului sunt instalate mijloace de alarmare speciale dupã cum urmeazã: 6 centrale de alarmare electrice instalate în municipiul Slatina și Caracal și orașele Balș și Drãgãnești-Olt, pentru acţionarea centralizatã a sirenelor electrice; o centralã de alarmare electronicã - instalatã la dispeceratul I.S.U.J.Olt pentru acţionarea sirenelor electronice de pe teritoriul judeţului; o centralã de alarmare electronicã - instalatã la dispeceratul SC Hidroelectrica, sucursala Hidrocentrale Slatina pentru acţionarea centralizatã a sirenelor electronice instalate în localitãţile care pot fi afectate în cazul accidentelor la barajele hidrotehnice de pe râul Olt; 250 sirene de alarmare de diferite tipuri. Avantajul judeţului Olt este cã alarmarea populaţiei se executã în proportie de aproximativ 60% din localitãţi cu cele 73 sirene electronice moderne, de ultimã generaţie care faţã de sirenele electrice au posibilitatea de transmiterea mesajelor vocale în direct sau reînregistrat și au posibilitatea de a funcţiona și în cazul întreruperii energiei electrice (sunt alimentate de la acumulatori). • Ce neajunsuri ar fi privind acest sistem de alarmare? - În momentul de faţã, se pune problema interconectãrii centralei de alarmare a ISU Olt cu centrala de alarmare a SC Hidroelectrica pentru acţionarea centralizatã din dispeceratul ISU Olt, a sirenelor electronice proprietatea S.H. Slatina. S-a executat studiul de fezabilitate și proiectul pentru soluţia tehnicã urmând ca execuţia lucrãrii sã aibã loc în funcţie de alocarea fondurilor financiare de SH Hidroelectrica. Referitor la aceastã interconectare, judeţul Olt va fi judeţ pilot. Pe aceasta linie, judeţul nostru mai este implicat într-un proiect finanţat din fonduri externe - ''Managementul situaţiilor de urgenţã provocate de evenimentele hidro-meteo periculoase și de calitate a mediului'', proiect derulat în cadrul Programului C.B.C. ROMANIA-BULGARIA 2007-2013 - Axa 2, prin care se urmãrește realizarea unui sistem modern pentru managementul dezastrelor, instalarea a nouã sirene electronice în localitãţile din sudul judeţului (riverane fluviului Dunãrea) și interconectarea acestora în centrala de alarmare din dispeceratul ISU Olt.
