Teapa de un milion de dolari la CJ Olt
Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor a reusit dupa numeroase demersuri si amenintari sa intre în posesia dosarului de la licitatia organizata de CJ Olt pentru atribuirea contractului de distribuire a cornului si laptelui guvernamental. Desi a facut tot ce a putut pentru a sprijini administratia judeteana, solutia data a fost una de ,,spalare pe mâini” chiar daca, în esenta, licitatia a fost anulata, firma Matra pierzând contractul. ,,Nu pot sa spun ca anularea licitatiei este o solutie care îmi este favorabila. Când esti câstigatorul de drept al licitatiei, conform documentelor, si se da o solutie în care trebuie sa o iei de la capat, nu ai de ce sa te bucuri. Eu am cheltuit bani si timp pentru a participa la licitatie, si totul în zadar. Acum trebuie sa ma lupt si pentru a-mi recupera aceste pierderi”, ne-a declarat Aurel Savulescu, patronul de la SC Vlasia.
Depozitul buclucas
În numarul trecut va informam ca mai marii CJ Olt, ajutati de angajati ai institutiei, dar si de avocatii unei case de avocatura au întocmit pentru licitatia ,,Corn si lapte” au întocmit un caiet de sarcini cu dedicatie. ªi justificam acest lucru prin introducerea în caietul de sarcini a unor conditii aberante, amintind de obligativitatea detinerii unui depozit frigorific cu aviz pentru schimbul intracomunitar. Ei bine, aceasta conditie a condus, în cele din urma la anularea licitatiei pentru desemnarea firmei care sa distribuie în Olt cornul si laptele pentru elevi. Nu o spunem noi, ci Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor. ªi o face extrem de târziu, dupa doua luni, prin solutionarea unei contestatii depuse de o firma timisoreana, împiedicata sa participe la licitatie datorita imposibilitatii de a dovedi ca detine un astfel de depozit. În mod normal, Consiliul National de Solutionarea Contestatiilor ar fi trebuit sa solutioneze contestatia în cauza în termen de cel mult 20 de zile. Nu a facut-o, motivând faptul ca, în ciuda solicitarilor facute, Consiliul Judetean Olt a refuzat sa înainteze documentele solicitate. De ce nu au aplicat prevederile legislatiei în vigoare în acest caz membrii Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor? Pentru ca a încercat, banuim, ca la interventia Casei de avocatura ,,Ceparu si Irimia”, sa ajute CJ Olt sa încredinteze contractul firmei pe care Casa de avocatura ,,Ceparu si Irimia” o reprezenta-Matra. Doar ca acestura nu le-a trecut prin cap ca ,,desteptii” de la CJ Olt îsi vor da asa de rau, singuri, cu stângun dreptul încât ar fi platit cu libertatea daca nu ar fi gasit o solutie de compromis ca sa iasa din ,,afacere”. Solutionarea contestatiei depuse în august de firma timiseana a condus la respingerea contestatiei depuse de Vlasia pe motiv ca nu mai are obiect. Adica licitatia nu trebuia sa se desfasoare în conditiile impuse de CJ Olt prin caietul de sarcini.
CNSC l-a scapat pe Stanescu de amenzi de miliarde de lei vechi
Va informam mai sus ca CNSC a facut numeroase demersuri pentru a primi de la CJ Olt actele depuse pentru organizarea licitatiei pentru a solutiona contestatia depusa de firma din Timisoara si ca acest lucru le-a fost de mai multe ori refuzat. Adica, se trimiteau la Bucuresti tot felul de hârtii fara valoare. Acest joc în care CNSC cerea ce dorea, iar CJ Olt trimitea ce vroia a durat pâna saptamâna trecuta când, în baza contestatiei depuse de Vlasia si a refuzului CJ Olt de a transmite actele solicitate s-a cerut datele de identificare a coordonatorului de credite pentru a se aplica, în sfârsit, sanctiunile prevazute de legislatieamenda. Conform prevederilor actelor normative ce reglementeaza acest domeniu, refuzul de a pune la dispozitie în cinci zile a documentelor solicitate de CNSC se sanctioneaza cu amenda de 100.000.000 lei vechi, dupa aceasta sanctiune se trece la aplicarea de amenzi zilnice. Ele nu se dau pe numele institutiei, ci a conducatorului acesteia. Deci, CJ Olt a transmis dosarul la CNCS foarte târziu si doar dupa ce s-a solicitat datele personale ale lui Stanescu pentru amendarea sa. Aplicând prevederile legale, CNCS ar fi trebuit sa-i aplice mai marelui CJ Olt amenzi ce depasesc doua miliarde de lei vechi.
Infractiunile s-au tinut lant pe durata licitatiei
Potrivit legislatiei, din comisia de licitatie pentru acest program trebuia sa faca parte reprezentanti ai CJ Olt si ai unor institutii deconcentrate precum IªJ Olt, DSVSA Olt, Prefectura Olt si OPC Olt. ªi, prin dispozitialui Stanescu s-a format comisia conform legilor. Ea a existat pâna la momentul în care au trebuit sa semneze procesul verbal al licitatie. Cum din acesta reiesea ca nu sau respectat prevederile legale, ei au refuzat. Dar sa o luam binisor. Termenul limita de depunere a ofertelor era 6 septembrie. Nu mai are importanta ora. Termenul de deschidere si evaluare a ofertelor era 10 septembrie ora 18.00. Documentele s-au descarcat din SEAP înainte de termen. Acest lucru este demonstrat de respingerea ofertei firmei Vlasia, raspuns postat pe SEApe 7 septembrie, dar si de continutul procesului-verbal înregistrat sub numarul 7010. Pe 10 septembrie când s-au reunit, membrii comisiei au constatat magaria si au spus ca vor reveni luni, 13 septembrie a.c. pentru a semna. Nu au mai facut-o, de frica sa nu se trezeasca în atentia procurorilor pentru ca la prima ora, în presa, li se atragea atentia de magariile facute. Ca sa nu se trezeasca cu documentele nesemnate, Stanescu schimba componenta comisiei. În locul lui Macri de la IªJ Olt, al lui Stoica de la OPC, Raducanu de la Prefectura si Gheorghiu de la DSVSAOlt, au aparut angajati ai CJ Olt. În mare parte aceeasi cu membrii comisiei desemnate în vara pentru licitatia de angajare a unui credit de 100 miliarde de lei vechi. Reprezentantii institutiilor deconcentrate nu au mai aparut ca membri de drept ai comisiei ci ca experti cooptati. Membrii comisiei care au semnat procesul verbal în care se precizeaza ca oferta firmei din Pitesti este... inadmisibila si nu respinsa asa cum s-a postat pe SEAP sunt angajatii CJ Olt: Oanca Gerard, Nicolae Gugiu, Nicolae Busoi, Magda Tanasescu si Daniel Zugravu. Reprezentantilor institutiilor deconcentrate, adevaratii membri ai comisiei de licitatie li s-a dat spre semnare doar anexele de la un proces verbal facut anterior în care se uitase sa se descarce pentru Vlasia documentul ce dovedea achitarea taxei de participare la licitatie. Document în care se precizeaza ca ,,nu s-a depus documentul ce atesta plata taxei de participare la licitatie”. ªmecheria cu componenta comisiei de licitatie a iesit la iveala odata cu solutionarea contestatiei, când documentele din dosarul de licitatie au fost facute publice. Asta pentru ca printre hârtii a aparut la fila 70 decizia prin care se constituia comisia pentru credit în locul celei cu membrii comisiei pentru licitatia ,,Corn si lapte”. S-a crezut ca nimeni nu va sti ca Gugiu nu-i de la DSVSA sau OPC, ci de la CJ sau ca Zugravu nu reprezinta IªJ Olt. Era si greu de crezut ca hârtiile vor fi luate la puricat în asa fel încât o astfel de smecherie sa iasa la iveala.
Procurorii DNA Bucuresti lucreaza la dosar...
Daca ar fi sa redam pe zile tot ceea ce s-a întâmplat în cazul acestei licitatii ne-ar trebui mai multe numere. Acesta-i si motivul pentru care am decis sa facem publice doar unele aspecte. Penale zicem noi si se pare ca la fel cred si procurorii DNA care lucreaza acum la dosar. Fac expertize pe documentele transmise de CJ Olt odata cu dosarul de licitatie. Culmea, toate documentele CJ Olt au acelasi caracter cu adresele înaintate de Casa de avocatura ,,Ceparu si Irimia” înainte de a fi angajata de CJ Olt. Adica de data de 16 septembrie. Pentru ca abia atunci sustine CJ Olt ca a apelat la Casa de avocatura. Se pare ca toata afacerea a fost monitorizata înca de la început. ªi nu pentru ca ar fi depus cineva vreo sesizare, banuit ca mai marii CJ Olt se dedau la astfel de potlogarii, ci plecând de la...Casa de avocatura, aceeasi la care lucreaza si domnisoara avocat care a încasat de la DNADR suma de aproape 5 milioane de euro pentru semnarea contractului cu Bechtel. Distribuirea cornului si laptelui de catre Matra, o alta infractiune Potrivit legislatiei în vigoare, pâna la solutionarea contestatiilor depuse la licitatia de desemnare a firmei care sa distrinuie laptele si cornul, CJ Olt trebuia sa încheie un act aditional la contractul de anul trecut. Adica ar fi trebuit sa încheie acest contract cu firma Vlasia. Presedintele Stanescu a decis, însa, altceva: cornul si laptele sa fie dus de catre firma Matra. Cum? Prin semnarea unui contract de atribuire directa. Acest lucru reprezinta o infractiune. Paul Stanescu a încalcat legea cu buna stiinta, profitând de functia detinuta. Mai exact este vorba de abuz în serviciu. Pentru ca lucrurile sa reintre în cadrul legal, conducerea de la Vlasia va depune, dupa toate informatiile noastre, o noua contestatie la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor ce are rol de instanta de judecare pe fond pentru a da o decizie care sa anuleze contractul încheiat de CJ Olt si Matra, privind distribuirea temporara a produselor amintite în judet si încheierea de act aditional cu Vlasia, conform legislatiei. Vlasia merge mai departe Pentru a i se recunoaste faptul ca este câstigatoarea licitatiei organizate, firma Vlasia se va adresa, cel mai probabil, magistratilor Curtii de Apel Craiova. Nu suntem siguri ca îsi vor gasi aici dreptatea. Daca mai marii de la Vlasia nu stiu ce legaturi are Stanescu la aceasta instanta cu Mot, noi da. Poate ca fiind vorba de fapte grave de coruptie, influenta amicei presedintelui pe la colegi nu va tine. Ca nu or fi cei de la Vlasia asa de ghinionisti ca sa ajunga chiar pe mâna doamnei Mot. ªi daca ar fi sa fie asa si cooperativa creata de interesele financiare ale mai marelui judetului, atunci Vlasia poate merge mai departe, adresându-se instantelor judecatoresti europene. Acolo, chiar ca nu mai pot face nimic. ªi termenul de solutionare este unul mult mai rezonabil decât cel în care se judeca la noi în regim de urgenta unele cazuri. Cât priveste verdictul dat de instanta europeana, el va fi sigur în favoarea firmei pitestene. ªi nu doar atât. CJ Olt va fi obligata sa plateasca daune interese însemnate. Pentru ca la mijloc nu sunt doar smecherii menite sa scurga banii publici în buzunarele semecherilor, ci si a banilor europeni, deoarece pentru laptele copiilor UE plateste subventie.
Diferenta de aproape un milion de dolari
Rezolvarea cozului ,,Corn si lapte” de la Olt a permis ca documentele din dosarul de licitatie sa fie publice. Asa s-au aflat ofertele financiare facute de cele doua firme. Diferenta dintre ele este de peste 31 miliarde de lei vechi. Mai exact Matra a cerut pentru acest contract nici mai mult nici mai putin decât suma maxima pe care putea sa o ceara: 32.695.666,56 lei noi, în timp ce oferta financiara a firmei Vlasia era de 29.565.230,4 lei noi O diferenta de 3.130.436,16 lei noi. Daca Matra cerea pentru fiecare pachet de produse inclus în program 0,94 lei, Vlasia dorea doar 0,85 lei. La prima vedere este o diferenta mica doar înmultind acest pret cu 49.128 de pachete zilnice, înmultind cu 177 reprezentând numarul de zile pe an pentru care se acorda pachetul scolar si totul înmultind cu 4, cifra ce reprezinta numarul de ani pentru care se dorea încheierea contractului se ajunge la cele peste 31 miliarde de lei vechi, nivelul tepei puse la cale de mai marii CJ Olt. Adica aproape un milion de dolari, daca este sa luam în calcul paritatea leu-dolar. Mai exact, prin smecheriile puse la cale, bugetului judetean i s-ar fi tras o teapa de un milion de dolari cu aprobare de la Stanescu. Faptul ca licitatia a fost anulata, nu înseamna ca teapa nu mai exista. Ea exista doar ca este de mai mici dimensiuni. Ea poate ajunge pe la 8-9 miliarde de lei, daca este sa tinem cont ca procedurile de reluare a licitatiei pot fi prelungite de CJ Olt aproape un an, timp în care Matra distribuie produsele la pretul maxim. Sa speram ca CNCS nu va admite acest lucru si va obliga CJ Olt sa respecte legea. Ca sa nu mai spunem ca, intrând pe fir procurorii DNA, unii dintre subordonatii lui Stanescu vor ajunge la concluzia ca nu-si pot risca libertatea nici macar pentru locul de munca detinut. Pentru ca suntem siguri ca au fost amenintati sa se dedea la astfel de golani.
În numerele viitoare va vom face noi dezvaluiri cu privire la smecheriile facute de mai marii CJ Olt, va vom aduce noi dovezi ca totul nu se datoreaza nestiintei, ci intentiei, va vom spune si ce se vorbeste prin târg cu privire la valoarea POTULUI acestei afaceri, ce spune Paul Stanescu cunoscutilor care-l întreaba de acest scandal, ce risca el si cei care l-au ajutat sa puna la cale magariile la care am facut referire, dar si cum evolueaza cazul.
Va vom face dezvaluiri si cu privire la firma de avocatura si la afacerile acesteia.
Precizam ca demersul nostru nu-i îndreptat împotriva firmei MATRA, ci are la baza dorinta de a demonstra ca bugetul CJ Olt este stors cu putere de cei care iau decizii.
